PHOTO GALLERY

Expoziția Bilet de lup este mai puțin un demers artistic per se cât mai degrabă un martor al unui ciclu de documentare, o fracțiune a unui proiect de film cu propriile geometrii interne și obiective artistice - de aceea și nu numai, expoziția trebuie privită și primită în această cheie.

Astfel, vizualul cade pe locul doi, după UMAN. Nevoia de a spune povestea vine înaintea dorinței de a construi un proiect valid în criteriile esteticii contemporane – poate tocmai de aceea, lucrările conțin o anumită sinceritate și autenticitate care le salvează și le impune într-o altfel de estetică – cea a relevanței sociale, istorice, umane.

Avem de-a face cu o expoziție colectivă. Fotografii reprezentați în Frame by Frame au fost cu toții până la capătul lumii și înapoi s-au întors cu un bagaj de imagini-poveste, imagini-martor. În această lumină, demersul celor șapte artiști – fie ei regizor, operatori de imagine sau fotografi apare ca fiind unul de sacrificiu, de deschidere către o lume care nouă celorlalți ne este închisă și de care, de ce să nu o spunem, ne este teamă.

În selecția imaginilor pe care am operat-o, a primat încercarea de reconstrucție (prin imagini) a unei lumi la care noi, cei de la căldură, ”de pe pământ”, nu avem (și probabil nici nu ne dorim) acces. Am structurat fotografiile în trei categorii și anume: limitele nimicului; locuirea nimicului și urmele, problematicile NIMIC-ului și a LIMITEI apărând ca o consecință imediată a citirii imaginilor.

Situația oamenilor din Estul Extrem al Rusiei este una tragică. Deținuți politici deportați în Siberia, fără dreptul de a mai părăsi vreodată regiunea, fără a se mai putea adapta vreodată la viața de ”acasă”, nevoiți să își creeze o nouă a-casă într-un tărâm agresiv, neprielnic, lipsit de viață . Limita și limitarea apar ca repere fundamentale ale noii vieți. Întâi pușcăria/lagărul care în sine este o limitare, cea mai cumplită probabil dintre toate cunoscute de om, determinată de convingerile și capacitatățile individului de a gândi și a se exprima liber – împotriva unui sistem totalitar; apoi regiunea geografică limitrofă în sine – de la marginea lumii; și, în cele din urmă, limitarea în cadrul ei, dată de biletul de lup, acel bilet care face diferența dintre un om liber și un om obligat să trăiască între niște granițe geografice și sociale impuse din exterior. Astfel, locuitorii de astăzi ai regiunilor din Kolyma - Ust-Nera, Susuman, Ust-Omchag, Yagodnoe sau Magadan sunt supraviețuitorii sau urmașii supraviețuitorilor unui sistem pervers de limite, granițe și limitări într-un spațiu stăpânit de frig, de gol, de nimic.

Iată-i deci pe acești oameni, semnele existenței lor de zi cu zi și urmele lăsate de această viață de la marginea omenirii și a omenescului, cum ne apar în imaginile celor șapte artiști români temerari - mai liberi și mai detașați de toate limitările noastre decât oricare dintre noi, căliți în libertatea spiritului de încorsetarea și îngărduirea cotidiană.